Agricultura Republicii Moldova ne oferă anul acesta una dintre cele mai plăcute surprize economice. În pofida dificultăților, a scumpirii carburanților și fertilizanților, agricultorii noștri reușesc nu doar să obțină rezultate peste așteptări, ci și să stabilească un nou record istoric.

Dar, dincolo de recordul de producție, se întâmplă ceva mult mai important: agricultura Moldovei trece treptat de la un model de subzistență la unul comercial, organizat și orientat spre piață.

Iar această transformare este, probabil, cea mai importantă veste pentru viitorul sectorului agricol.

1. Un nou record: 52,8 miliarde de lei, peste nivelul excepțional din 2021

În 2021, Republica Moldova a înregistrat o producție agricolă globală de 48,4 miliarde de lei, un rezultat care părea greu de depășit.

Au urmat trei ani în care producția s-a menținut în jurul valorii de 41 de miliarde de lei. În 2025, agricultura a revenit la 46,7 miliarde de lei.

Acum, potrivit estimării anualizate pe baza datelor disponibile pentru primele trei trimestre ale anului 2026, producția agricolă globală ajunge la 52,8 miliarde de lei, depășind cu 4,4 miliarde recordul precedent.

Dacă evoluția favorabilă se menține, este posibil ca producția agricolă globală să depășească la sfârșitul anului pragul de 55 de miliarde de lei.

Aceasta rămâne însă o prognoză, nu un rezultat deja obținut.

Este important să precizăm și faptul că discutăm despre producția exprimată în prețuri curente. Un record valoric nu înseamnă automat și un record al volumului fizic.

2. Adevărata surpriză: creșterea vine exclusiv din agricultura organizată

Dacă privim mai atent datele, descoperim un fenomen mult mai interesant decât recordul general.

Creșterea producției agricole este asigurată integral de întreprinderile agricole și de exploatațiile organizate, în timp ce producția gospodăriilor populației stagnează sau chiar se reduce.

Comparația cu 2025 este și mai concludentă. Producția întreprinderilor agricole crește de la 27 la 31,3 miliarde de lei, în timp ce gospodăriile populației coboară de la 19,7 la 18,5 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, întreaga creștere netă a agriculturii este generată de sectorul organizat, care compensează inclusiv reducerea producției din gospodăriile populației.

Aceasta indică o schimbare structurală importantă. Agricultura devine tot mai mult o activitate economică orientată spre producție comercială, investiții, productivitate și piețe de desfacere.

Nu mai vorbim doar despre ceea ce cultivă populația pentru consum propriu, ci despre întreprinderi care produc pentru piața internă și pentru export.

3. După 35 de ani, agricultura organizată revine la o pondere istorică

Aici ajungem la cea mai importantă constatare: Pentru prima dată după începutul anilor 1990, agricultura organizată ajunge la aproximativ 65% din producția agricolă globală.

Pentru a înțelege importanța acestei evoluții, trebuie să ne amintim ce s-a întâmplat după destrămarea Uniunii Sovietice.

Sistemul agricol existent atunci s-a dezorganizat rapid. Au dispărut numeroase întreprinderi, s-au destrămat lanțurile de producție și comercializare, iar o mare parte din activitatea agricolă s-a mutat în gospodăriile populației.

Timp de decenii, agricultura de subzistență a avut o pondere foarte mare în economia rurală.

Acest model a contribuit la supraviețuirea multor familii, dar avea limite economice evidente: productivitate redusă, fragmentarea terenurilor, investiții insuficiente, mecanizare dificilă și capacitate limitată de acces la piețele externe.

Astăzi asistăm la o schimbare de model.

Crește rolul întreprinderilor agricole, al exploatațiilor comerciale și al producătorilor care își organizează activitatea în funcție de cererea pieței.

Agricultura Moldovei începe să depășească modelul în care principalul obiectiv era supraviețuirea gospodăriei și să se transforme într-o ramură economică modernă.

4. Agricultura crește în condiții economice dificile

Rezultatul din 2026 este cu atât mai important cu cât agricultorii au fost afectați de două șocuri majore asupra costurilor de producție: scumpirea carburanților și costurile ridicate ale fertilizanților.

Motorina reprezintă un element esențial al costurilor lucrărilor agricole, iar îngrășămintele influențează direct rentabilitatea culturilor și capacitatea de menținere a productivității.

La acestea se adaugă riscurile climatice, incertitudinea piețelor externe și accesul dificil la finanțare.

Cu toate acestea, agricultura reușește să obțină rezultate peste anticipările inițiale.

Aceasta demonstrează capacitatea de adaptare a producătorilor agricoli și importanța investițiilor private realizate în sector.

În același timp, rezultatele bune nu înseamnă că toate problemele agricultorilor au fost rezolvate. O producție mai mare poate coexista cu marje de profit reduse, dacă prețurile de vânzare nu acoperă suficient creșterea costurilor.

5. Agricultura devine un motor important al economiei și exporturilor

Într-o economie în care mai multe ramuri întâmpină dificultăți, agricultura poate avea o contribuție decisivă la creșterea economică din 2026.

Producția agricolă susține nu doar veniturile fermierilor, ci și industria alimentară, transporturile, depozitarea, comerțul și exporturile.

Mai mult, creșterea producției creează premise pentru majorarea exporturilor agroalimentare și pentru îmbunătățirea balanței comerciale.

Dar aici există o provocare strategică.

Republica Moldova trebuie să urmărească nu doar creșterea exportului de materie primă agricolă, ci și dezvoltarea capacităților de procesare, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia națională.

Nu este suficient să producem mai mult grâu, porumb, floarea-soarelui sau fructe. Este important să dezvoltăm industrii care transformă aceste produse în bunuri cu valoare adăugată mai mare.

6. Ce trebuie să facă statul? Să nu împiedice această transformare

Performanța agriculturii ne arată un lucru important: producătorii pot obține rezultate remarcabile chiar și în condiții economice dificile.

Rolul statului nu este să înlocuiască inițiativa privată, ci să creeze condiții în care aceasta să se poată dezvolta.

Agricultura are nevoie de reguli previzibile, acces la finanțare, infrastructură de irigare, protecția dreptului de proprietate, piețe funcționale și reducerea barierelor birocratice.

Sprijinul public trebuie orientat prioritar spre infrastructură, cercetare, gestionarea riscurilor climatice și investiții cu efect economic demonstrabil, nu spre menținerea artificială a unor modele de producție ineficiente.

O agricultură modernă nu se construiește prin dependență permanentă de subvenții, ci prin investiții, concurență, asociere voluntară și acces la piețe.

---

Anul 2026 ar putea rămâne în istoria economică a Republicii Moldova din două motive.

Primul este depășirea recordului valoric al producției agricole din 2021, cu o valoare anualizată estimată la 52,8 miliarde de lei și perspectiva depășirii pragului de 55 de miliarde de lei.

Al doilea, mult mai important, este transformarea structurală a agriculturii. Sectorul organizat ajunge să genereze aproximativ două treimi din producția agricolă a țării.

Este un semnal că, după decenii de fragmentare și agricultură de subzistență, Republica Moldova își reconstruiește treptat capacitatea de producție agricolă comercială.

Desigur, mai avem mult de lucru. Productivitatea, irigarea, procesarea, accesul la finanțare și competitivitatea externă rămân provocări majore.

Dar direcția este încurajatoare.

Felicitări agricultorilor noștri!