Republica Moldova ar putea primi în acest an aproximativ 580 de mii de turiști străini, de peste opt ori mai mulți decât acum două decenii. Este o estimare care surprinde o schimbare importantă: Moldova începe să fie descoperită, vizitată și recomandată, iar efectele se simt dincolo de hoteluri și agenții de turism.

Ideea acestei analize a pornit de la o discuție cu vechiul meu prieten din Polonia, Wojciech, cu care ne cunoaștem de aproximativ 25 de ani. El a venit pentru prima dată în Republica Moldova în anul 2000, într-o perioadă pe care mulți dintre noi ne-o amintim prin lipsa luminii, a căldurii și prin dificultățile economice de atunci.

Revenit acum la Festivalul Vinului, mi-a spus că a avut un adevărat șoc cultural: parcă ajunsese într-o altă țară. Cel mai mult l-a impresionat numărul străinilor pe care i-a întâlnit în Chișinău, veniți din diferite țări și continente, vorbind în atât de multe limbi. Nu mai văzuse niciodată atâția străini într-o singură zi în capitala noastră.

Discuția m-a motivat să verific ce se află în spatele acestei impresii și câți turiști străini ajung, de fapt, în Republica Moldova.

Câți turiști vedem în statistici și câți rămân în afara lor?

Prima categorie, cea mai ușor de urmărit, este turismul organizat prin agenții. Pentru 2026, estimez că vom ajunge la aproximativ 100 de mii de turiști străini, un nivel remarcabil dacă ne amintim că, în trecut, vorbeam despre doar câteva mii anual.

Dar agențiile surprind numai o parte a fenomenului. Mulți străini își organizează singuri călătoria și se cazează în hoteluri, pensiuni sau alte unități colective de cazare. În structura estimată pentru acest an, această categorie reprezintă încă aproximativ 250 de mii de persoane, separat de turismul organizat.

Împreună, cele două categorii însumează circa 350 de mii de turiști. Totuși, nici această cifră nu descrie întreaga realitate.

Prietenul meu din Polonia este chiar un asemenea exemplu: nu s-a cazat nici la hotel, nici la pensiune, ci într-o locuință individuală. La fel procedează numeroși vizitatori care închiriază apartamente sau case, iar alții locuiesc la rude ori la prieteni. Această componentă este mai greu de măsurat și necesită cercetări prin sondaj.

Pentru a o include în analiză, am utilizat ipoteza că aproximativ 40% din totalul turiștilor aleg asemenea forme de cazare. Aplicată structurii estimate pentru Moldova, aceasta înseamnă încă aproximativ 230 de mii de persoane, ceea ce duce totalul pentru 2026 la circa 580 de mii de turiști străini.

Este important de precizat că vorbim despre o estimare pentru întregul an, construită pornind de la datele statistice disponibile și completată prin calculele autorului, inclusiv pentru segmentul cazării în locuințe private.

O creștere de peste opt ori în două decenii

În graficul de mai jos puteți observa că numărul turiștilor străini a crescut de la aproximativ 71 de mii în 2005 la un nivel estimat de 580 de mii în 2026. Comparativ cu anul 2019, de dinaintea pandemiei, cifra este de peste două ori mai mare.

Prăbușirea din 2020, când numărul a coborât la circa 45 de mii, a fost urmată de o revenire puternică. Evoluția ultimilor ani sugerează că Moldova a depășit etapa recuperării pierderilor din pandemie și intră într-o perioadă de extindere a turismului receptor. Față de nivelul indicat pentru 2025, estimarea din acest an presupune o creștere de aproximativ 18%.

Ce înseamnă această schimbare pentru economie?

În spatele numărului de turiști se află cheltuieli pentru cazare, alimentație, transport, excursii și produse locale. Banii ajung la hoteluri și pensiuni, dar și la restaurante, ghizi, mici producători și familiile care oferă locuințe în chirie.

Din perspectivă economică, turismul receptor este o modalitate de a vinde servicii străinilor chiar aici, acasă. Vizitatorul vine în Republica Moldova, consumă aici și aduce venituri din exterior în economia locală. Cu cât experiența sa este mai bună și șederea mai lungă, cu atât beneficiul economic poate fi mai mare.

Festivalul Vinului face această schimbare deosebit de vizibilă, însă potențialul trebuie valorificat pe tot parcursul anului. Pentru aceasta contează calitatea serviciilor, accesul la informație și capacitatea de a le oferi vizitatorilor suficiente motive să rămână mai multe zile și să revină.

Mărturia prietenului meu surprinde o transformare pe care uneori, trăind aici, o observăm mai greu. Moldova începe să fie descoperită de străini, iar provocarea noastră este să transformăm curiozitatea primei vizite într-o dorință de revenire.