Republica Moldova începe să-și producă propria cafea. Nu, nu am început să cultivăm arbori de cafea, dar în ultimii ani în țara noastră se dezvoltă o ramură nouă a industriei alimentare: prăjirea cafelei, în special a celei de specialitate. Iar cifrele arată că nu mai vorbim despre câteva inițiative izolate, ci despre o piață nouă, care crește rapid și are perspective foarte bune.
În ultimele 12 luni, Republica Moldova a importat 120 de tone de cafea boabe neprăjită, destinată prelucrării ulterioare, în principal în prăjitoriile locale. Este un volum de aproape zece ori mai mare decât în 2015, când importam doar 13 tone. Practic, într-un singur deceniu, în Moldova a apărut o industrie care anterior aproape că nu exista.
Și da, putem vorbi deja despre cafea moldovenească, chiar dacă boabele sunt cultivate în Etiopia, Brazilia, Columbia sau în alte țări ale lumii.
De ce putem numi această cafea moldovenească?
Pentru a înțelege fenomenul, trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre producerea cafelei. Calitatea unei cafele este determinată de mai multe etape, începând cu cultivarea, recoltarea și procesarea boabelor în țările de origine și continuând cu selectarea, prăjirea și prepararea acestora.
Prăjirea este una dintre etapele decisive, deoarece anume în acest proces se dezvoltă o mare parte dintre aromele pe care le simțim atunci când bem cafeaua. Aceleași boabe pot avea un gust diferit în funcție de profilul de prăjire ales.
Nu întâmplător Italia, o țară care nu cultivă cafea la scară comercială, a devenit unul dintre cele mai cunoscute centre ale industriei cafelei prăjite. Italienii au reușit să transforme o materie primă importată într-un produs recunoscut în întreaga lume.
De altfel, aproximativ 60% din cafeaua prăjită importată în Republica Moldova provine din Italia, potrivit estimărilor noastre.
Acum începe să se dezvolte și propria noastră industrie. Antreprenorii moldoveni importă boabe verzi, selectează sortimentele, dezvoltă propriile profiluri de prăjire și comercializează cafeaua sub branduri autohtone. Avem astfel un produs realizat local, cu valoare adăugată creată în Republica Moldova.
Anul 2020 – momentul de cotitură pentru noua industrie
Dacă analizăm datele statistice, observăm că până în 2020 importurile de cafea neprăjită erau foarte modeste. În perioada 2015–2019, acestea au oscilat între 11 și 25 de tone anual, ceea ce arată că prăjirea locală exista, dar la o scară foarte redusă.
Schimbarea începe în 2020, când importurile cresc brusc la 53 de tone, de peste două ori mai mult decât în anul precedent. În 2021 ajung deja la 77 de tone, iar după o scurtă ajustare în 2022, creșterea continuă.

În 2024 importurile au ajuns la 83 de tone, în 2025 au urcat la 115 tone, iar în primul semestru din 2026 am înregistrat un nou record pentru această perioadă: 65 de tone, față de 61 de tone în primul semestru al anului trecut.
Astfel, în ultimele 12 luni, încheiate în iunie 2026, importurile au atins 120 de tone de cafea verde. Acesta este cel mai bun indicator al dimensiunii la care a ajuns aprovizionarea industriei locale de prăjire, chiar dacă volumul efectiv prăjit poate fi ușor diferit din cauza stocurilor și a pierderilor tehnologice.
Din punct de vedere economic, este una dintre acele transformări interesante când o schimbare în comportamentul consumatorilor creează condițiile apariției unei ramuri noi de producție.
De la o țară a ceaiului la aproape 200 de cești de cafea anual
Explicația apariției acestei industrii trebuie căutată, în primul rând, în schimbarea obiceiurilor de consum ale moldovenilor.
Tradițional, Republica Moldova era mai degrabă o țară a consumatorilor de ceai. Acum câteva decenii, consumul de cafea era foarte redus, de aproximativ o ceașcă anual pe locuitor, potrivit estimărilor istorice pe care le-am utilizat în analizele precedente.
Migrația, călătoriile, contactul cu stilul de viață european și dezvoltarea cafenelelor au schimbat radical această situație. Moldovenii au descoperit cafeaua, au început să consume tot mai mult și, treptat, să devină mai exigenți față de calitatea ei.
În prezent, estimăm un consum de aproximativ 180 de cești de cafea anual pe locuitor, apropiindu-ne de pragul de 200 de cești. Totodată, importurile totale de cafea depășesc 2.000 de tone anual.
Odată cu creșterea cantității consumate, apare însă un fenomen și mai interesant: consumatorii încep să facă diferența dintre cafeaua obișnuită, produsă pentru piața de masă, și cafeaua de specialitate.
Această schimbare de preferințe a creat oportunitatea pentru prăjitoriile locale.
Etiopia – țara de origine a aproape două treimi din cafeaua verde importată
Un alt aspect foarte interesant este originea boabelor pe care le importăm pentru a le prăji în Moldova.
Datele pentru anul 2025 arată o concentrare surprinzătoare: 63,7% din cafeaua boabe neprăjită importată în Republica Moldova provine din Etiopia. Este o pondere impresionantă, de aproape patru ori mai mare decât cea a Braziliei, situată pe locul al doilea, cu 16,1%.
Urmează Columbia, cu 4,8%, Honduras, cu 3,4%, India, cu 1,9%, Nicaragua, Guatemala, Costa Rica și Uganda. În total, importăm cafea verde din 22 de țări.

Această geografie a importurilor este foarte interesantă, deoarece multe dintre țările respective sunt recunoscute pentru producerea unor sortimente apreciate în industria cafelei de specialitate.
Personal, mă bucur să văd Etiopia pe primul loc. Este una dintre țările mele preferate atunci când vorbim despre cafea și originea unor arome deosebite. Dar și Brazilia, Columbia, Honduras sau Nicaragua oferă sortimente care sunt apreciate de pasionații de cafea din întreaga lume.
Totuși, trebuie să precizăm că țara de origine nu garantează automat clasificarea unei cafele drept cafea de specialitate. Aceasta depinde de calitatea lotului, de evaluarea senzorială și de modul în care cafeaua este procesată și prăjită.
Faptul că în Republica Moldova ajung boabe dintr-o diversitate atât de mare de origini demonstrează însă că prăjitoriile locale au acces la aceleași piețe internaționale de materie primă ca producătorii din alte țări.
Cafeaua de specialitate – de la o nișă mică la o piață cu potențial de 20%
În prezent, estimăm că aproximativ 4,5–5% din cafeaua boabe consumată în Republica Moldova provine din producția prăjitoriilor locale. Dacă adăugăm și cafeaua de specialitate importată deja prăjită, inclusiv din România, ponderea acestui segment ar putea ajunge la 5–7% din consum.
Pare puțin, dar pentru o piață care abia se formează este deja un rezultat important.
Particularitatea cafelei de specialitate constă în atenția acordată calității boabelor, originii acestora, profilului aromatic și prospețimii. Mulți consumatori caută cafea prăjită recent, de exemplu cu două-trei săptămâni înainte de consum, deși perioada optimă depinde de tipul cafelei și metoda de preparare.
De aici rezultă și avantajul prăjitoriilor locale. Ele pot oferi cafea proaspăt prăjită, loturi relativ mici și o diversitate mare de sortimente, fără a depinde exclusiv de produsele standardizate ale marilor companii internaționale.
Estimările și așteptările din industrie indică posibilitatea ca segmentul cafelei de specialitate să ajungă, în perspectivă, la aproximativ 20% din piață. Nu este o prognoză garantată, ci un scenariu de dezvoltare, dar arată cât de mare poate fi potențialul acestei nișe.
De fapt, vom avea două procese care se vor desfășura concomitent: consumul general de cafea va continua să crească, iar în interiorul acestei piețe segmentul de specialitate ar putea avansa într-un ritm și mai rapid.
Cafeaua moldovenească poate ajunge și la export
O altă particularitate este că industria cafelei funcționează deja într-o piață regională. În Republica Moldova putem găsi cafea de specialitate prăjită în România, iar unele branduri moldovenești își comercializează produsele și peste Prut.
Este o evoluție firească. Cafeaua de specialitate nu este definită de frontiere, ci de calitate, iar antreprenorii moldoveni pot concura prin selecția boabelor, profilul de prăjire, prospețime și serviciile oferite consumatorilor.
În același timp, industria locală creează oportunități pentru dezvoltarea unor activități economice conexe: importul de materie primă, prăjirea, ambalarea, distribuția, comercializarea, echipamentele profesionale și instruirea specialiștilor.
Avem deja câteva branduri autohtone foarte bune, iar pe măsură ce piața se va dezvolta, mă aștept să apară noi prăjitorii, noi sortimente și o concurență tot mai puternică în beneficiul consumatorilor.
În curând vom ști nu doar ce marcă de cafea bem, ci și ce varietate preferăm
În opinia mea, cea mai interesantă schimbare abia urmează. Moldovenii încep să descopere că lumea cafelei este mult mai diversă decât împărțirea tradițională în cafea măcinată și cafea boabe.
Cafeaua are zeci de țări și regiuni de origine, numeroase varietăți botanice, metode de procesare și profiluri de prăjire. În viitor vom întâlni tot mai mulți consumatori care vor spune că preferă o cafea Bourbon, Caturra, Geisha sau un anumit sortiment din Etiopia ori Columbia.
Eu însumi am încercat peste 150 de sortimente de cafea și continui să descopăr cât de diferită poate fi aroma unei cești în funcție de origine, varietate, procesare și prăjire.
Iar faptul că acum putem cumpăra tot mai multe asemenea sortimente prăjite chiar în Republica Moldova este un motiv de satisfacție.
Cele 120 de tone de cafea verde importate în ultimele 12 luni nu reprezintă doar o cifră statistică. Ele marchează dezvoltarea unei noi ramuri economice, construită de antreprenori locali, ca răspuns la cererea tot mai sofisticată a consumatorilor.
Republica Moldova nu va deveni o țară cultivatoare de cafea, dar are toate șansele să devină o țară cu o industrie proprie, competitivă, de prăjire a cafelei.
Într-o ediție următoare a Minutului Economic voi prezenta principalele prăjitorii din Republica Moldova, ce sortimente oferă și prin ce se deosebesc. Nu intenționez să stabilesc cine este cel mai bun, ci să arăt ce are valoros fiecare dintre ele.
Până atunci, felicitări antreprenorilor care dezvoltă această industrie! Este încă un exemplu că în Republica Moldova se pot construi afaceri noi, chiar și în domenii pe care, până nu demult, nici nu le asociam cu economia noastră.
Cafeaua moldovenească începe să-și facă un nume. Și acesta este abia începutul.
