#082 Analize Economice: Piața valutară și cursul valutar în 2022 și perspectivele pentru 2023

Analiză: Anul 2022 a fost cel mai lovit de crize din istoria Republicii Moldova

Anul 2022 a fost cel mai lovit de crize din istoria Republicii Moldova. Este vorba în principal de criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de criza războiului din Ucraina. Aceste trei crize au avut impact major asupra pieței valutare, chiar mai mare decât jaful bancar din 2014. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 13 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că anii 2020, 2021 și 2022 vor intra în istorie ca anii cu cele mai multe provocări pentru Republica Moldova pentru piața valutară. Însă, potrivit expertului, toate provocările au fost depășite datorită suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) axată pe rezerve obligatorii în valută, care a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator.

Veaceslav Ioniță a spus că indiferent de ceea ce se întâmplă cu leul moldovenesc pe parcursul unui an, poate să se deprecieză și să se aprecieze de mai multe ori, însă, cert este faptul că la sfârșitul anului ajunge la nivelul de la începutul anului. În prima săptămână a anului curent, s-a depreciat puțin față de euro și mai mult față de dolar. După ce în 2016 s-a depreciat, iar în 2017 puțin s-a apreciat, din 2019 și până în prezent, leul moldovenesc practic începe anul la același nivel de la sfârșitul anului. „Deja de cinci ani, în pofida tuturor fluctuațiilor valutare care au loc pe parcursul unui an, leul moldovenesc are același nivel la început și sfârșit de an”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a declarat că în prima săptămână din 2023, leul moldovenesc s-a apreciat puternic față de lira turcească cu 23,4%, iar față de hrivna ucraineană cu 20,1%. A avut o ușoară apreciere față de zlotul polonez (1,4%) și yenul japonez (0,8%). Față de euro s-a depreciat cu 0,8%. Cel mai mult s-a depreciat față de rubla rusă (11,9%) și față de dolar (7,5%). „Dolarul american la începutul acestui an s-a întărit puternic față de majoritatea valutelor, inclusiv față de euro, iar leul moldovenesc este undeva la mijloc. S-a depreciat față de dolar, a fost stabil față de euro, și s-a întărit față de valutele regionale. Leul moldovenesc, legat de ceea ce s-a întâmplat în 2022: criza energetică, războiul din Ucraina, a luat o poziție de mijloc”, a declarat expertul.

Economistul a afirmat că cinci factorii au creat presiune pe piața valutară în 2022. Primii doi sunt negativi, iar restul trei – pozitivi. Este vorba de (1) resursele energetice; (2) războiul din Ucraina; (3) intervenția BNM; (4) suportul financiar extern; și (4) politica monetară a BNM.

Economistul a menționat că în 2020 Republica Moldova a cheltuit cel mai puțin pe resursele energetice în ultimii 15 ani – 589 de milioane de dolari. În timpul crizelor din 2011 și 2014 s-au cheltuit circa 1,2 miliarde de dolari, iar în 2020, când a fost o scădere puternică a prețului la resursele energetice, Republica Moldova a achitat pentru importul resurselor energetice de două ori mai puțin decât în primii ani de criză. Lucrurile au început a se înrăutăți în trimestrul IV din 2021, când au început a se scumpi în lanț toate resursele energetice. „În 2022 estimăm că se va plăti pentru resursele energetice cel puțin 2,4 miliarde de dolari. Aceasta stare a necesitat o cerere puternică de valută, care a creat o presiune enormă pe piața valutară. În noiembrie 2021, doar într-o singură zi a trebuit de cumpărat peste 100 de milioane de dolari. Aceasta o numim povara energetică. Recordul a fost în 1997, când 20,4% din Produsul Intern Brut (PIB) au fost cheltuielile pentru resursele energetice. În 2020 – 4,8%, cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. În 2022, povara energetică va fi maxima din ultimii 22 de ani – 16,5% din PIB. Scumpirea resurselor energetice a creat o cerere enormă de valută pe piață. Acest lucru trebuia să ducă la deprecierea leului, dacă nu intervenea BNM”, a menționat economistul.

Al doilea factor e legat de războiul din Ucraina, care în primele luni ale anului 2022 a speriat moldovenii. Aceștia nu au mai vândut valută, însă au cumpărat masiv valută. Oferta netă minimă lunară de valută din partea persoanelor fizice întotdeauna a fost pozitivă. Moldovenii de obicei cumpărau mai puțină valută decât vindeau. Însă, în 2022 oferta netă de valută a fost negativă, de 26,1 milioane de dolari. Moldovenii au vândut valută mai puțin decât au procurat.

„Criza energetică și războiul din Ucraina au creat presiune pe piața valutară. În noiembrie 2021, odată cu scumpirea bruscă a gazului, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari pe piața valutară. S-au liniștit puțin lucrurile în decembrie 2021, iar din ianuarie 2022 a început să crească lunar deficitul de valută, unde mai mult a influențat războiul din Ucraina și mai puțin prețul la resursele energetice. În noiembrie 2022, când am avut un deficit de 204 milioane de dolari, a fost legat din nou de prețul la resursele energetice. Finalul anului 2021 și întregul anul 2022 a fost marcat, în perioada rece, de criza energetică și războiul din Ucraina, iar în perioada caldă am avut o ofertă pozitivă de valută, mult mai mare decât cererea. Moldovenii, care în primele luni ale anului, din cauza războiului din Ucraina, au cumpărat valută, având nevoie de lei, au început a vinde valuta. Oferta de valută din partea cetățenilor în 2022 a fost de 4,4 miliarde de dolari. Recordul precedent a fost în 2013 de 4 miliarde de dolari. Procurările de valută în 2022 au fost de 2 miliarde de dolari”, a reiterat analistul economic.

Economistul a specificat în 2014, 2015 am avut un deficit de valută de 570 și, respectiv, 230 de milioane de dolari. Cam ceea ce sa delapidat din sistemul bancar. În 2021 deficitul de valută a fost de 566 de milioane de dolari, iar în 2022, până în luna noiembrie, de 635 de milioane de dolari. Astfel, suma totală pentru 2021 și 2022 este cu mult mai mare decât a fost în 2014 și 2015 și este din cauza războiului din Ucraina și al crizei energetice, care au creat cea mai mare presiune pe piața valutară.

Referitor la intervenția BNM din 2021 și 2022, care a avut ca scop să mențină stabilitatea valutei, lucru care a ajutat la echilibrarea prețurilor, dar și la crearea unei liniști în societate, Veaceslav Ioniță a amintit că BNM, până în octombrie 2021, practic nu a avut intervenții pe piața valutară. În noiembrie 2021, a vândut 237,1 milioane de dolari pentru a nu provoca o criză. În decembrie – 35,8 milioane de dolari. În ianuarie – 111,4 milioane de dolari. În februarie – 95 de milioane de dolari. În martie – 232,8 milioane de dolari, când era deja război în Ucraina. Atunci moldovenii retrăgeau bani din bănci, alții, valută cumpărau. Ca rezultat, BNM a intervenit cu circa 763 de milioane de dolari pentru nu permite aprecierea sau deprecierea leului. După ce s-au calmat spiritele alimentate de războiul din Ucraina, moldovenii au început să vândă valuta cumpărată la începutul războiului, iar BNM a fost nevoită să procure peste 300 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul să nu se întărească prea tare. „Vine luna noiembrie 2022, când din nou avem șocul energetic, iar BNM intervine cu 176 de milioane de dolari. Și vine luna decembrie când din nou oferta este mai mare decât cererea. Din noiembrie 2021 și până în prezent, BNM a vândut 556 de milioane de dolari, mai mult decât a procurat, pentru a menține stabilitatea cursului. Cu toate acestea rezervele valutare au crescut. În decembrie 2022 au ajuns la recordul absolut din istoria țării – de 4,4 miliarde de dolari sau cu 572 de milioane de dolari mai mult față de începutul anului”, a spus Veaceslav Ioniță.

Despre susținerea financiară externă, sub formă de granturi și împrumuturi, estimările expertului arată că în 2022 suportul internațional, oferit Guvernului Republicii Moldova, se ridică la 690 de milioane de dolari. În 2021 au fost de 518 milioane de dolari. Astfel, 1,2 miliarde de dolari este suportul extern oferit în doi ani pentru depășirea crizei energetice începută în noiembrie 2021 și a crizei legată de războiul din Ucraina. În 2020, cel mai mare ajutor a fost din partea Fondului Monetar Internațional. Dacă nu era acel ajutor, Republica Moldova risca să nu depășească criza provocată de pandemia de COVID 19. „Diferența dintre criza din 2022 și criza din 2014 este structura banilor care au venit. În 2022, 230 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi, iar 460 de milioane de dolari – sub formă de împrumuturi. În 2014, din 390 de milioane de dolari, 288 de milioane de dolari erau granturi, iar 102 milioane – împrumuturi”, a declarat expertul.

Vorbind despre politica monetară a BNM, economistul a afirmat că a fost ridicată rata de bază la credite și au fost înăsprite condițiile de creditare. Totodată, a fost ridicată rata rezervelor obligatorii în valută, în încercarea de a încuraja trecerea economiei la finanțarea în valuta națională. În 2019, rezervele obligatorii în valută ale băncilor comerciale, depuși la BNM, erau 14%. La începutul anului 2022 au fost 30%. În prezent, băncile comerciale sunt obligate ca 45% din toți banii atrași în valută să fie depuse pe conturile BNM. Astfel, în prezent, rezervele valutare ale băncilor, menținute la BNM, se ridică la 908 milioane de dolari. În 2022 a crescut cu 319 de milioane de dolari.

Analistul economic susține că leul moldovenesc în 2022 a fost lovit de două șocuri, alimentate de două elemente: 1) politica BNM de a majora rezervele obligatorii în valută și 2) de suportul financiar extern, de care Republica Moldova e beneficiat. „Acest flux de valută care a venit în țară, a permis ca BNM să intervină la timp pe piața valutară, ca să fie menținută valuta, iar ca rezultat rezervele valutare au crescut față de anul trecut”, a spus analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 2023, din punct de vedere al pieței valutare, va fi unul fără probleme. Cel mai probabil, prețurile la resursele energetice vor scădea. La produsele petroliere deja se întâmplă. La resursele de energie electrică pe piața internațională, la fel, se întâmplă. La gazul natural deja are loc scăderea pe piața internațională. Va scădea și în Republica Moldova. Cei 2,4 miliarde de dolari, care au fost cheltuiți pe resursele energetice în 2022, vor vorbi despre un an negativ de referință. În 2023 și 2024, resursele energetice pe care le vom importa vor fi mai puține față de cele din 2022. Presiunea de a cumpăra valută de pe piața valutară va fi mai mică. Suportul financiar extern, granturile, care în prezent sunt de două ori mai mici decât a fost în 2014, raportat la PIB, trebuie va trebui sporit. „2023 îl vad ca un an în care volumul de granturi, care va veni în Republica Moldova, va fi cu mult mai are decât în 2022. BNM are tot suportul extern, are rezervele obligatorii suficiente, presiunea pe piața valutară va scădea, cursul leului moldovenesc pentru 2023 nu există premise economice sau riscuri de presiune negativă. Va fi o necesitate a BNM pentru a nu permite aprecierea puternică a leului”, a conchis expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram – https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube – https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Grafice

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s