Rata de participare a cetățenilor Moldovei la alegerile prezidențiale de Duminică, 1 Noiembrie 2020, va fi influențată de 7 factori de bază.

Scăderea numărului de alegătorii aflați în țară. Este factorul de bază, care va influința numărul final al alegătorilor pentru ziua de Duminică. În ultimii 4 ani de zile numărul persoanelor cu drept de vot din Moldova s-a redus cu 150 mii alegători de la 2,22 milioane la alegerile Prezidențiale din 2016 la 2,07 milioane în prezent. Ei poate ar dori să voteze, dar nu sunt în țară.

Interesul mai scăzut pentru alegerile prezidențiale. Dacă urmărim dinamica participării la vot a celor aflați în țară ea oscilează între 60-70%. Însă la alegerile Prezidențiale rata de participare este cea mai mică.

Efectele pandemiei. Cel mai probabil pandemia va descuraja multă lume să participe la vot, dar unii chiar vor avea dificultăți mari pentru a participa. Aici se includ cei 18 mii bolnavi activi cu COVID-19, membrii familiilor lor, care sunt în carantină, dar și cei care în ultimele zile s-au întors în țară și sunt obligați prin lege să stea izolați acasă 14 zile. Zilnic în țară intră în jur de 5 mii persoane, iar în ultimele 14 zile avem intrați în țară în jur de 50-70 mii persoane. În total avem nu mai puțin de 100 mii persoane, care sunt izolați din cauza COVID-19. În opinia mea doar acest fenomen ne poate influința negativ prezența la vot cu 3-4%.

Votul diasporei. În opinia noastră datorită carantine și faptului că mulți din diasporă nu consideră votul din primul tur un vot decisiv, mulți din ei nu vor veni la votare. Cel mai probabil în primul tur votul din diasporă nu va depăși 50 mii de alegători. La alegerile Prezidențiale precedente în primul tur s-au prezentat 67,2 mii alegători din diasporă dintre care peste 90% sau 60,7 mii au fost din occident și doar 6,5 mii din Asia&CSI. Acum cel mai probabil votul din Est va fi mult mai mare, însă cel din occident va scădea considerabil cel puțin în primul tur de scrutin.

Votul transnistrean. Populația din stânga Nistrului este tot mai prezentă în procesele politice din Moldova, dar totuși la alegerile Prezidențiale din 2016 ei au fost mult mai pasiv decât la alegerile Parlamentare din 2014. Astfel în 2016 în primul tur din stânga Nistrului au participat la vot 7 mii persoane, față de 9,3 mii în 2014. Însă aici trebuie să reamintim că numărul populației din stânga Nistrului care în ultimii 4 ani de zile a obținut cetățenia Moldovei a crescut cu circa 50 mii persoane, dintre care 40 mii cu drept de vot. Tot odată există un interes sporit pentru alegătorii din stânga Nistrului, dar și așa nu cred că numărul lor în Turul I  va depăși 10 mii persoane.

Absenteismul politic. În opinia noastră Moldova trece printr-un proces de lungă durată de scăderea a interesului față de procesele politice. Acest fenomen este caracteristic și altor țări. Rata de participare la alegeri a scăzut de la 68-69% la 66%. În opinia mea acest lucru va influenta negativ rata de participare cu 1-2%.

Structura alegătorilor. În ultimii 4 ani în Moldova a avut loc cea mai profundă schimbare a structurii alegătorilor din toate timpurile. Astfel ponderea tinerilor a scăzut de la 23,6% la 18,4%, iar ponderea persoanelor în vârstă a crescut de la 23,6% la 27,8%. Persoanele în vârstă au o prezență la vot de două ori mai mare decât a tinerilor. Astfel rata de participare a persoanelor în vârstă este de peste 85%, iar a celor tineri e mai puțin de 45%. Datorită creșterii ratei celor în vârstă, prezența la vot va crește cu 2-3%, cea ce va compensa parțial efectele negative ale pandemiei.

Luând în considerație toți factorii enumerați mai sus estimez o prezență la vot în interiorul țării de 56-57% cea ce înseamnă 1.150-1.200 mii persoane. Aici trebuie să adăugăm alte 50-60 mii voturi din diasporă și stânga Nistrului.

Prezența totală în Turul I de scrutin a alegerilor prezidențiale din 01 noiembrie 2020, o estimăm la 1.200 alegători cu o maximă teoretică de până la 1.250 mii alegători.