În această vară, prin Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău au trecut aproape 2,4 milioane de pasageri, iar această cifră este importantă nu doar pentru că reprezintă un nou record absolut, ci mai ales pentru că arată cât de profund s-a schimbat în ultimii ani comportamentul de consum și de călătorie al cetățenilor Republicii Moldova. Dacă în urmă cu zece sau cincisprezece ani aeroportul deservea într-un an întreg un flux comparabil cu cel pe care îl vedem astăzi în numai câteva luni, acum transportul aerian a devenit pentru foarte mulți moldoveni o formă obișnuită de deplasare.

Dimensiunea schimbării se vede cel mai bine dacă privim în urmă. În perioada sovietică, recordul traficului de vară a fost atins în 1989, însă astăzi prin aeroport trec în cele trei luni de vară de aproape opt ori mai mulți pasageri. Această comparație este relevantă nu atât pentru a pune două perioade istorice una lângă alta, cât pentru a înțelege că piața transportului aerian din Republica Moldova nu mai poate fi analizată după criteriile de acum două sau trei decenii. Vorbim deja despre o altă dimensiune a mobilității populației.

Există, desigur, un factor conjunctural important, și anume războiul din Ucraina. În condițiile în care spațiul aerian ucrainean rămâne închis, o parte dintre cetățenii Ucrainei folosesc Aeroportul Chișinău. Acest fenomen contribuie la creșterea traficului, dar ar fi greșit să explicăm actualele recorduri doar prin pasagerii ucraineni, deoarece tendința de creștere a mobilității aeriene a moldovenilor a început cu mult înainte și are cauze economice mult mai profunde.

Una dintre ele este dezvoltarea rapidă a turismului extern. Noi tindem deseori să măsurăm turismul doar prin numărul persoanelor care cumpără pachete de la agențiile de turism, însă această abordare subestimează puternic fenomenul. După estimările mele, la un turist care pleacă la odihnă prin intermediul unei agenții, alți aproximativ trei își organizează singuri călătoria, cumpărând separat biletul de avion, rezervând hotelul prin platforme online și construindu-și propriul program de vacanță. Tocmai acest grup este foarte important pentru aeroport, deoarece o bună parte dintre cei care călătoresc individual aleg avionul drept mijloc principal de transport.

În felul acesta, dezvoltarea turismului a devenit unul dintre principalii generatori ai traficului aerian. Dacă altădată vacanța peste hotare era asociată în special cu autocarele sau automobilul personal, astăzi pentru destinații precum Turcia, Egipt, Italia, Grecia sau Spania avionul este alegerea firească. Această schimbare arată nu doar o modificare a preferințelor, ci și o anumită creștere a capacității financiare a populației. Putem spune că veniturile sunt mici și că nivelul de trai rămâne modest comparativ cu statele europene, ceea ce este adevărat, însă comportamentul de consum ne arată că pentru o parte tot mai mare a populației călătoria cu avionul a încetat să mai fie un lux.

Al doilea factor structural este liberalizarea pieței transportului aerian. Regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, deschiderea pieței aviatice și intrarea mai multor companii aeriene au schimbat radical oferta existentă pentru cetățeanul moldovean. Creșterea concurenței a dus la apariția mai multor destinații, la zboruri mai frecvente și, cel mai important, la reducerea costului călătoriei. În multe situații, avionul a devenit nu doar cel mai rapid mijloc de transport, ci și unul dintre cele mai accesibile.

Avem aici un exemplu foarte bun despre efectele liberalizării unei piețe. Atunci când creezi concurență, consumatorul primește mai multe opțiuni, prețurile devin mai competitive, iar consumul crește. Exact acest proces s-a produs în transportul aerian moldovenesc în ultimul deceniu, iar recordurile pe care le vedem astăzi sunt rezultatul acumulat al acestor schimbări.

Mai există însă un aspect important. Creșterea numărului de pasageri nu înseamnă automat că Republica Moldova are de câteva ori mai mulți oameni care călătoresc decât înainte, deoarece aceeași persoană poate genera mai multe călătorii într-un singur an, iar fiecare deplasare înseamnă cel puțin o plecare și o revenire. Ceea ce putem spune cu certitudine este că intensitatea mobilității populației a crescut enorm, iar avionul ocupă astăzi un loc incomparabil mai important în această mobilitate decât acum zece sau douăzeci de ani.

După prăbușirea din perioada pandemiei, revenirea transportului aerian a fost extrem de rapidă, iar în ultimii ani recordurile au fost depășite succesiv. Dacă în 2024 depășirea pragului de patru milioane de pasageri părea deja un rezultat excepțional, în 2025 am trecut de șase milioane, iar în acest an traficul va depăși foarte probabil șapte milioane de pasageri. Din punct de vedere economic, aceasta înseamnă că Aeroportul Chișinău deservește astăzi o piață de câteva ori mai mare decât cea pentru care infrastructura sa a fost gândită cu ani în urmă.

De aici apare și problema principală pentru următorii ani. Moldova nu mai trebuie să se întrebe cum să aducă pasageri la aeroport, ci cum să adapteze aeroportul la numărul de pasageri care deja există. Terminalul, zonele de control, spațiile de așteptare, parcările, accesul rutier și întreaga infrastructură trebuie privite prin prisma unui trafic anual de peste șapte milioane de pasageri și nu prin realitatea de acum cincisprezece ani, când prin aeroport trecea mai puțin de un milion.

De aceea, aglomerația pe care o simțim astăzi în aeroport nu este doar o problemă administrativă, ci și un indicator economic. Aeroportul Chișinău a crescut mai repede decât infrastructura sa, iar aceasta este, într-un anumit sens, o problemă bună de avut. În urmă cu cincisprezece ani ne întrebam de unde să luăm pasageri; astăzi trebuie să ne întrebăm unde îi mai încadrăm.

Cele 2,4 milioane de pasageri din această vară sunt, prin urmare, mai mult decât un record statistic. Ele reflectă creșterea mobilității moldovenilor, dezvoltarea turismului, liberalizarea pieței aeriene, concurența dintre companii și schimbarea modului în care cetățenii Republicii Moldova privesc călătoria cu avionul. Aeroportul a intrat deja într-o altă ligă, iar următoarea provocare este ca și infrastructura lui să ajungă acolo.