#062 Analize Economice: Salariul în Moldova

La 31 de ani de la obținerea independenței, ca putere de cumpărare, moldovenii au un salariu de 1,6 ori mai mare față de 1991, analiză

Bunăstarea cetățenilor moldoveni în primii trei ani de la obținerea independenței a scăzut de șapte ori. Astăzi, la o distanță de 31 de ani, moldovenii, ca putere de cumpărare, au un salariu de 1,6 ori mai mare. Totodată, ținând cont și de alte venituri pe care le au, cetățenii Republicii Moldova pot procura în prezent de 2,6 ori mai multe bunuri decât în 1991. Este constatarea expertului în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcută în cadrul ediției e vineri, 26 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit estimărilor expertului, în 2022 salariul brut în Republica Moldova va fi 10400 de lei, iar cel net – 8800 de lei. Cu circa 15% mai mult față de anul trecut, când salariul brut a fost 8980 de lei, iar cel net 7635 de lei. În 2020 salariul a fost de 7940 de lei, însă leul de atunci avea o valoare față de cel de acum. La valoarea leului din acest an salariul în 2020 a ajuns la 12127 de lei. În prețuri comparabile salariul din acest an va fi similar cu cel din 2018, când a fost de 10332 de lei, la valoarea leului de azi. Expertul spune că în anii în care salariul crește mai încet decât inflația oamenii o duc mai prost decât atunci când salariul crește mai repede decât inflația.

În toată istoria Republicii Moldova, spune Veaceslav Ioniță, au fost opt ani când veniturile salariale reale ale populației au scăzut: 1991, 1992, 1993, 1999, 2011, 2015, 2021 și 2022, iar cel mai mult a crescut doar în 2001, cu 25,4%. Și în acest an vom asista la o majorare nominală a salariului față de anul trecut, pe fundalul majorării salariilor în sectorul privat, dar și statul le dă cu 20-25% mai mult celor care au salarii mici. „În mediu estimările privind majorarea salariilor sunt destul de rezervate. Iar în ceea ce privește inflația vom ajunge până la sfârșitul anul la aproape 34%. Din această cauză, în acest an, veniturile reale ale populației vor fi cu 13,6% mai mici decât au fost anul trecut. Dar și anul trecut acestea au scăzut comparativ cu 2020 cu 0,8%. De fapt în 2020 moldovenii au avut cel mai mare salariu ca putere de cumpărare de la independență încoace și de fapt din toate timpurile”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că anul 1990 a fost primul an când poporul sovietic oficial a fost anunțat că în țară se înregistrează o inflație ridicată de peste 10% anual. Până atunci prețurile practic nu se schimbau cu anii. Cea mai dramatică scădere a veniturilor salariale a fost în anii 1991, 1992 și 1993. În 1993 a fost înregistrată și cea mai mare inflație – de 2800%. Prețurile într-un singur an au crescut de 28 ori. „Atunci a fost o dramă totală. În 1993 puterea de cumpărare a salariul moldovenilor era 14% din salariul pe care îl primeau în 1990. Oamenii în trei ani au devenit de șapte ori mai săraci. Cum ar fi de la un salariu de 9000 de lei brusc să ajungi brusc la un salariu de 1300 de lei”, declară Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Expertul a mai opinat că în mediu, veniturile reale ale populației în perioada sovietică creștea cu 3-4% anual. În ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice, perioada 1986-1990, bunăstarea oamenilor scădea cu 1% anual. Șocul cel mare a fost în perioada 1991-1995, când în fiecare an oamenii deveneau mai săraci cu 25%. Apoi a urmat o creștere nesemnificativă în perioada 1996-2000, care include și șocul din 1998-1999 când a început plecarea masivă peste hotare. Cea mai mare creștere salarială în istoria Republicii Moldova a fost în perioada 2001-2005, cu o medie anuală de 15%. În 2021 și 2022 este o scădere medie a veniturilor populației, de 7,4% anual.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că în Republica Moldova sunt 600 de mii de salarizați cu normă deplină. 10% dintre ei, sau circa 60 de mii, în acest an vor avea un salariu mediu de 3700 de lei. Cel mai bine plătiți 10% dintre moldoveni, sau circa 60 de mii de persoane, vor avea un salariu mediu de 29120 de lei. „În Republica Moldova există salariați săraci, care nu știu cum să supraviețuiască, și există salariați mai bogați, nu vorbesc de oamenii de afaceri, care lunar primesc 29 de mii de lei. Acești oameni își permit să meargă la odihnă, să-și cumpere un apartament, o mașină. Dacă în familie doi lucrează, atunci posibilitățile sunt mai mari”, a menționat Veaceslav Ioniță.  

Analizând salariile din stânga și dreapta Nistrului, economistul susține că din 1996 și până în 2012 salariul din dreapta Nistrului era relativ egal cu cel din stânga Nistrului. Au fost două excepții: anii 1998 și 1999, când Republica Moldova a intrat în criză, iar salariul din dreapta Nistrului practic nu a crescut. În stânga Nistrului a crescut. Atunci cei de peste Nistru aveau un salariu de două ori mai mare decât a celor din dreapta Nistrului. În 2000 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau din nou egale. A mai fost și perioada 2012-2016 când în stânga Nistrului au menținut artificial cursul valutar, după care au fost nevoiți să deprecieze valuta. Astfel, a scăzut brusc exporturile și salariile și începând cu 2017 salariul în stânga Nistrului este din ce în ce mai mic decât în dreapta Nistrului. În acest an, salariul din Republica Moldova este cu 60% mai mare decât cel din stânga Nistrului. În dreapta Nistrului va fi 10400 de lei, iar în stânga Nistrului 6436 de lei. Însă, dacă ținem cont de puterea de cumpărare a banilor de pe ambele maluri, putem spune că veniturile reale ale populației din dreapta Nistrului în acest an vor fi estimativ cu 30% mai mari decât a celor din stânga Nistrului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s