#049 Analize Economice: Datoria Publică și Privată a Moldovei

Cel mai bine pentru Republica Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne, opinie

Datoria Republicii Moldova este astăzi de 272,5 miliarde de lei sau 14,8 miliarde de dolari. Cea externă reprezintă 169 de miliarde de lei sau 9,2 miliarde de dolari: dintre care 2,7 miliarde de dolari este datoria  Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, a administrațiilor publice locale și a întreprinderilor de stat; iar 6,5 miliarde de dolari – a companiilor private. Datoria internă este astăzi estimată la 103,5 miliarde de lei sau 5,6 miliarde de dolari. Chiar dacă creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Guvernului Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât a creditelor interne. În prezent, creditele externe accesate de către Guvern reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în 2022 va fi de 590 de milioane de lei. Creditele interne ale Guvernului sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei, a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici publice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, datoria Guvernului Republicii Moldova în trimestrul I din 2022 s-a apropiat de 79 de miliarde de lei: dintre care datoriile externe – 46,7; iar cele interne – 32,2. În general, în istoria Republicii Moldova, datoriile Guvernului au cunoscut un salt semnificativ de două ori: 1) în perioada 2015 – 2016; și 2) din 2020 și până în prezent. Datoria internă a crescut la de la 9,7 miliarde de lei în 2015 la 21,5 miliarde de lei în 2016. Din cauza jafului bancar, au fost acordate garanții guvernamentale, care au fost transformate în datorii de stat. Datoria de Stat externă s-a majorat din 2015 până în 2016 de la 26,5 miliarde de lei la 29,3 miliarde de lei, în mare parte datorită deprecierii leului moldovenesc. Astfel, datoria de Stat a ajuns la 50,8 miliarde de lei în 2016 de la 36,2 miliarde de lei în 2015. După, a urmat o stabilitate până în 2019, determinată de doi factori: 1) leul s-a întărit, ca rezultat datoria externă în dolari a crescut, iar în lei a rămas neschimbată și 2) în această perioadă Guvernul nu prea s-a împrumutat.

Veaceslav Ioniță a mai spus că anii 2020, 2021 și 2022 au fost cei mai critici din istoria țării privind datoriile. În 2020, an de pandemie, Republica Moldova a intrat într-o criză economică puternică, care a necesitat bani, iar FMI a oferit împrumuturi pentru achitarea necesităților bugetare, în primul rând a pensiilor și salariilor. În 2021 a venit criza energetică, iar Republica Moldova a fost nevoită să se împrumute din nou. În această perioadă, datoria Republicii Moldova a crescut de la 53 de miliarde de lei în 2020 la 79 de miliarde de lei în primul trimestru din 2022. Dintre care: 17,5 – împrumuturile externe, iar 8,7 – cele interne.

Economistul afirmă că 2/3 din toate datoriile Republicii Moldova, de 14,8 miliarde de dolari astăzi, sunt externe și 1/3 – interne. Datoriile interne: 1/3 sunt ale Guvernului, iar 2/3 – ale agenților economici și ale populației. Din cele 14,8 miliarde de dolari – 4,5 sunt ale autorităților publice și 10,3 ale entităților private. Însă, la capitolul datorii interne, cetățenii moldoveni mai au circa 10 miliarde de lei împrumutați de la alte persoane fizice, care nu sunt reflectate nicăieri. Și agenții economici, pe lângă datoriile pe care le au față de instituțiile financiare, au încă zeci de miliarde de lei datorii față de angajați, furnizori, alți agenți economici. „Din acest motiv, volumul total de îndatorare al Republicii Moldova pe intern este cu mult mai mare. Estimativ, este de 272,5 miliarde de lei sau 14,8 miliarde de dolari, care sunt doar față de instituțiile financiare. Însă, în realitate sunt cu mult mai mari”, a declarat economistul.

Analistul economic a menționat că în prezent datoria Guvernului Republicii Moldova reprezintă 32% din Produsul Intern Brut (PIB). Recordul a fost în 1998, de aproape 83%. După, a urmat o scădere până în 2008, iar de atunci se menține la nivelul de 30%-32%. Vorbind despre țările din Europa, care au datorii mari, raportate la PIB, analistul a spus că este vorba de Grecia – cu 206%; pe locul II este Italia cu 156%, urmată de Portugalia cu 134% și Spania cu 119%. Media în zona euro este de 98%, în UE este de 91%. În Ucraina reprezintă 61%, iar în România – 47%. „Republica Moldova are aproape cea mai mică datorie raportată la PIB din Europa – circa 32%. Guvernul, chiar dacă în ultimii trei ani s-a împrumutat de cinci ori mai mult, decât în orice altă perioadă de la independență, datoria este cea mai mică din Europa”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai vorbit și despre intrările de resurse financiare externe în bugetul de stat din 2001 și până în prezent. Astfel, cei mai mulți au venit în bugetul de stat în perioada 2011 – 2015 – 1,2 miliarde de dolari, dintre care 830 de milioane au fost sub formă de granturi, iar 390 de milioane – împrumuturi. Între 2016 și 2020 – granturi și împrumuturi externe nu prea au venit, iar accentul a fost pus mai mult pe împrumuturi interne. În 2021 și 2022, granturile și împrumuturile externe sunt cu mult mai multe decât în anii precedenți.

Despre dobânzile creditelor luate de către Guvern, Veaceslav Ioniță a remarcat că până în 2018 Republica Moldova anual plătea 1,5 miliarde de lei din bugetul de stat sub formă de dobânzi la împrumuturile luate. În acest an, estimativ va plăti 2,9 miliarde de lei. Însă, ar putea fi cu mult mai mult. Dacă anul trecut Guvernul s-a împrumutat pe piața internă cu 5,5%, în prezent este nevoit să se împrumute deja cu 17%. Astfel, plata dobânzilor ar urma să constituie în acest an 3,2 sau 3,3 miliarde de lei.

Potrivit economistului, deși creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât pentru creditele interne. În prezent, creditele externe accesate reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în acest an este de 590 de milioane de lei. Creditele interne sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei. „Cel mai bine pentru Republica Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne. Dacă în ultimii ani Republica Moldova sa confruntat cu problema lipsei finanțării externe și a fost nevoită să substituie finanțarea externă cu cea internă, care este foarte scumpă, actualul Guvern și cel viitor trebuie să substituie finanțarea internă prin atragerea finanțării externe, asigurând astfel o stabilitate a cursului valutar și reducând povara de deservire a datoriei publice”, a declarat economistul.

Analistul economic susține că Republica Moldova nu are nici o șansă de dezvoltare dacă nu se împrumută din exterior, deoarece are o infrastructură într-o stare dezastruoasă și care nu este corect să fie finanțată din cheltuielile bugetare. „Nu este corect să se facă anumite lucrări de infrastructură din contul actualei generații pentru generațiile ulterioare. Investițiile în infrastructură trebuie repartizate pentru toate generațiile care estimativ vor beneficia de aceste investiții”, a opinat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că Republica Moldova ar avea nevoie anual de 3,1% din PIB pentru reparația și construcția drumurilor. Pentru transport – se recomandă investiții de 1% din PIB. Pentru electricitate și linii de tensiune – 2,5%. Pentru eficiența energetică – 0,4%, apă și canalizare – 0,9%. În total, anual sunt necesare  investiții în infrastructură de minimum 22,6 miliarde de lei sau 8,5% din PIB. „Cea mai mare provocare pe care o are Guvernul este lipsa unui plan de investiții pentru următorii zece ani, ca să arate finanțatorilor pentru ce trebuie să fie finanțat. Fără aceste lucruri Republica Moldova rămâne o țară subdezvoltată, unde costurile pentru o investiție în economie sunt cu 20-30% mai mari, decât în orice altă țară, din cauza că lipsește infrastructura adecvată. În ultimii ani bugetul Republicii Moldova a fost unul de supraviețuire și nu de dezvoltare. Republica Moldova trebuie să treacă de la buget de supraviețuire la unul de dezvoltare. Acest lucru poate fi făcut doar prin atragerea de granturi și împrumuturi externe. Este nevoie anual de 5-6% din PIB investiții în infrastructură doar din partea Guvernului”, a menționat expertul.

Grafice

2 gânduri despre &8222;#049 Analize Economice: Datoria Publică și Privată a Moldovei&8221;

Lasă un răspuns la Эксперт: Госдолг Молдовы вырос до 272,5 млрд леев в 2022 году и составляет треть ВВП - Nokta Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s