#031 Analize Economice: Bugetul Public Național pentru 2022

Bugetul Public Național anul acesta, dar și anul viitor, va avea cheltuieli și venituri mai mari decât cele planificate, analiză

Bugetul Public Național (BPN), după șase ani în care se executa anual cu circa 3-4 miliarde de lei mai puțin, anul acesta, dar și anul viitor va avea cheltuieli și venituri cu cel puțin 2-3 miliarde de lei mai mari decât cele planificate. Granturile care vor veni în BPN vor fi de cel puțin două ori mai mari decât s-a planificat. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în ediția de vineri, 26 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul spune că BPN al anului viitor prevede majorarea fondului de salarizare cu 10%, iar beneficiarii vor fi în primul rând cei cu cele mai mici salarii. Aceștia ar urma să aibă în 2022 salarii mai mari cu 20-30%, iar celelalte categorii de bugetari – cu 5-7%. Însă, spune expertul, din cauza inflației de 10-11%, bugetarii nu vor simți efectele majorării salariilor. „La ziua de astăzi salariile pentru anul viitor sunt planificate să aibă o creștere modestă, dar sper foarte mult că creșterea va fi cu mult mai mare”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pentru 2022, sunt planificate în BPN la capitolul venituri – 80,9 miliarde de lei, iar la capitolul cheltuieli – 96,2 miliarde de lei. Deficitul va fi de 15,3 miliarde de lei, care ar fi bine, în opinia sa, să fie acoperit din resurse externe, deoarece cele interne devin o povară pentru BPN, din perspectiva dobânzilor mari care trebuie achitate.

Economistul reamintește că BPN este format din patru bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. De obicei, banii bugetului de stat merg către bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. Bugetele locale, absolut toate, sunt dependente de bugetul de stat în proporție de 80%. Foarte multe primării au doar 20% banii lor proprii, restul banilor, în proporție de 80%, îi primesc de la bugetul de stat.

Analistul economic a afirmat că după 2014, bugetele de stat nu mai reușeau să fie executate la parametrii planificați, deoarece veniturile anuale erau cu mult mai mici decât cheltuielile. Se planifica creșterea veniturilor din granturi, împrumuturi externe, însă din cauza problemelor legate de jaful bancar, partenerii nu mai dădeau granturi, nici împrumuturi, astfel s-a apelat la împrumuturile interne. În consecință Guvernul era forțat să taie din cheltuielile investiționale, din Fondul Rutier, din subvenții la agricultură etc.

„În contextul unei izolări internaționale a Republicii Moldova, noi nu am avut finanțare pe extern, am fost nevoiți să ne finanțăm pe intern, cea ce a provocat creșterea costurilor bugetare cu plata dobânzilor la creditele contractate pe intern. Dacă anul trecut pentru plata dobânzilor pentru creditele interne a fost nevoie de 1,3 miliarde lei, atunci în 2022 această sumă se va dubla până la 2,5 miliarde lei. Anul viitor Republica Moldova va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei pentru dobânzi la credite interne și externe, iar 3,3 miliarde de lei pentru întoarcerea împrumuturilor mai vechi”, a afirmat analistul economic.

În acest an, menționează expertul, pe de o parte, datorită deschiderii care există pentru noua guvernare, pe de altă parte, datorită creșterii fără precedent a cheltuielilor cetățenilor, vor fi mai mari veniturile bugetare decât anul trecut, din TVA și accize, cu circa 6 miliarde de lei. Astfel, în acest an, cel mai probabil, bugetul de stat, la capitolul cheltuieli va fi executat peste ceea ce s-a aprobat, cu 2,3 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță reamintește că după 2009, când au venit forțele democratice la guvernare, a fost o deschidere fără precedent față de Republica Moldova din partea partenerilor externi. Toți doreau să ajute acest stat să se integreze în UE. În 2014, din cei 6,3 miliarde de lei pe care i-a obținut Republica Moldova, 2/3 au fost sub formă de granturi, sau 4 miliarde de lei, cea ce reprezenta circa 3% din PIB. Această performanță nu a fost atinsă nici până în 2014 nici după, când susținerea externă, sub formă de granturi, s-a redus până la 0,3% din PIB sau de 10 ori mai puțin decât în 2014. Din cauza izolării internaționale, Moldova a ratat peste 30 miliarde lei sub formă de granturi, bani care trebuiau să meargă la dezvoltarea infrastructurii. Din cauza lipsei resurselor financiare, bugetul de stat în ultimii șase ani a fost unul auster, de supraviețuire, cu minime investiții capitale.

Expertul a mai menționat că pentru anul viitor Guvernul are un plan destul de modest la capitolul granturi, de doar 1,3 miliarde de lei. Însă, crede că suma va fi cel puțin dublu. „Am avut în 2014 – 4 miliarde de lei sau 3% din PIB. Raportat pentru anul viitor aceste 3% din PIB ar însemna aproape 7 miliarde de lei. Sunt sigur că actualul Guvern va reuși să atragă cel puțin 3 miliarde lei sub formă de granturi. Acest lucru va permite diminuarea împrumuturilor planificate pentru anul viitor. Totodată la capitolul împrumuturi interne eu cred că ar trebui să fim mai rezervați. La capitolul împrumuturi externe mergem destul de bine în acest an și anul viitor”, a menționat expertul.

Vorbind despre Fondul Rutier, unde sunt direcționați o bună parte a banilor publici, economistul a amintit că partenerii externi au promis investiții substanțiale în dezvoltarea infrastructurii drumurilor din Republica Moldova, dar pentru aceasta Guvernul trebuia să aloce în Fondul Rutier 80% din accizele obținute din vânzarea produselor petroliere. În 2009 doar 10% din accize mergea în Fondul Rutier, iar în 2012 se alocau deja 80%. Aceste obligațiuni au fost menținute până în 2014, când a avut loc jaful bancar. Ulterior, a venit izolarea Republicii Moldova pe plan internațional, iar Guvernul, neavând bani, a tăiat din resursele Fondului Rutier. În 2016, în loc 80%, a mers în Fondul Rutier doar 30% din accize. Astfel, Fondul Rutier, după 2014 și până în prezent a fost lipsit de circa 10 miliarde de lei, care urmau să vină din accize, în conformitate cu legea. Anul viitor, spune economistul, Guvernul planifică să majoreze alocațiile pentru Fondului Rutier la 58% din accize, dar mai este încă mult până la nivelul de 80%, care derivă din angajamentele asumate.

Expertul a desprins câteva elemente importante ale politicii bugetare-fiscale pentru 2022. În primul rând este vorba de faptul că din anul viitor întreaga taxă rutieră va merge către bugetele locale de nivelul I. Expertul amintește că până în 2015 Fondul Rutier avea două surse de venit: taxa rutieră plătită anual de către fiecare șofer în dependență de capacitatea motorului și 80% din costa accizei la benzină. Din 2015, pentru a crește capacitatea financiară a APL-urilor, banii Fondului Rutier, colectați din taxa posesorilor de autovehicule,   mergeau 50% către primării, celelalte 50% către raioane. Suma anuală era la nivel de 700 de milioane de lei. Din 2022, întreaga sumă va merge integral către primării, cea ce înseamnă peste 850 milioane lei, bani pentru întreținerea și reparația drumurilor locale. Raioanele vor primi bani pentru drumurile de interes raional din Fondul Rutier Național. „Această modificare este una din cele mai importante modificări în favoarea primărilor realizată în ultimii cinci ani”, susține expertul.

Al doilea element important este că scutirea personală a unei persoane întreținute crește de două ori, de la 4,5 mii de lei la 9 mii de lei. Lucrul care va permite, declară economistul, să scadă substanțial povara fiscală asupra familiilor cu copii. „Cu cât mai mulți copii ai cu atât este mai mică povara fiscală. Sper foarte mult că cei care lucrează și au copii vor simți la anul că plătesc mai puține impozite și de fapt aceasta este o politică de încurajare a familiilor cu copii. Astfel o familie medie din Moldova, cu 3 copii va plăti la anul cu 1,4 mii lei mai puțin impozite pentru fiecare angajat din familie, tată sau mamă. Costurile bugetare pentru această măsură de sprijin a familiilor cu copii se ridică la 175 milioane lei anual. Din păcate stimulentele fiscale nu generează nașteri de copii, dar în schimb îi ajută pe cei care au copii”, a explicat economistul.

Al treilea element important este că din 2022, în cazul înregistrării unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, impozitul va fi achitat de acel care l-a începutul anului era proprietar al imobilului. Cumpărătorul nu va avea obligația de a plăti impozitul pe imobil pentru acel an.

Un alt element este că se va diminua taxa de lux pentru telefonia mobilă. „Noi avem un fond de susținere socială a populației care se formează din câteva surse și s-a considerat că telefonia mobilă demult nu mai este un lux, el poate fi format și din alte surse și de aceia se diminuează această taxă. Ceea ce consider eu că este bine”, a explicat analistul economic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s