#012 Analize Economice: Cum au votat moldovenii la alegerile Parlamentare

Comunicatul IDIS Viitorul poate fi accesat aici.

Contribuția diasporei la formarea parlamentului: De la un mandat în 2005 la 15 mandate în 2021, analiză

Contribuția diasporei la formarea parlamentului a crescut de la un mandat în 2005 la 15 mandate în urma alegerilor parlamentare din iulie 2021. Alegătorii din stânga Nistrului nu au contribuit niciodată mai mult decât cu 2 mandate. La ultimele alegeri, cetățenii care se află pe teritoriul Republicii Moldova au decis soarta a 84 de mandate. Sunt date prezentate de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privec.eu.

Expertul, care a analizat ultimele 10 scrutine electorale ale Republicii Moldova, a spus că de la alegerile parlamentare din 2014 și până la cele anticipate din iulie 2021, numărul alegătorilor în Republica Moldova crescut cu aproape 80 de mii, în timp ce populația țării a scăzut. Numărul de alegători care se aflau pe loc în Republica Moldova în 2014 era de 2 milioane 246 de mii. În prezent, aceștia sunt cu peste 200 de mii mai puțin, circa 2 milioane 38 de mii de alegători. „Într-adevăr, numărul de alegători din țară a scăzut, în schimb a crescut numărul de cetățeni din Republica Moldova cu drept de vot care sunt peste hotare. În prezent, noi avem estimativ 3 milioane 156 de mii de alegători, cetățeni ai Republicii Moldova care au dreptul de a merge la vot”, a spus expertul.

În prezent, afirmă analistul, sunt 840 de mii cetățeni moldoveni, cu drept de vot, care se află peste hotare. Numărul acestora a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, când a fost înregistrat și cel mai mare val de migrație din istoria țării. În ultimii trei ani au plecat aproape 100 de mii de oameni. În 2014 erau 611 mii de moldoveni cu drept de vot  peste hotare, acum sunt în jur de 840 de mii. „Acești oameni au dreptul la vot și ei au devenit foarte activi. Dacă îi adăugăm la cele 2 milioane și 38 de mii care sunt pe loc în țară, ne apropiem de 3 milioane de oameni populația Republicii Moldova. Mai avem în stânga Nistrului circa 280 de mii de cetățeni moldoveni, și numărul lor, la fel, crește în fiecare an. Din acest motiv, avem cetățenii în Republicii Moldova, avem cetățenii din diasporă și avem cetățenii în stânga Nistrului, care au dreptul de a vota. În total, Republica Moldova are 3 milioane 156 de mii de alegători”, a afirmat analistul.  

Potrivit economistului, numărul de alegători care se află pe teritoriul Republicii Moldova scade constant. Dacă în 2010 erau 2 milioane 335 de mii, până în 2014 aceștia au scăzut cu 88 de mii,  până în 2019 – cu încă 179 de mii, iar în 2020 – cu încă 30 de mii.

Vorbind despre structura votanților care se află în țară, de la ultimele alegeri parlamentare care au avut loc în 2019 și până la aceste alegeri, Veaceslav Ioniță a menționat că absolut la toate grupele de vârstă numărul de alegători a scăzut. Cel mai mult a scăzut numărul de alegători de pe categoria de vârstă 18-25 de ani. Scăderea lor este condiționată de doi factori: numărul tot mai mic de copii care intră în vârsta de votare și migrația tinerilor. La toate vârstele înregistrăm scăderea numărului de alegători, cu excepția vârstei de 56-70 de ani. Creșterea nu este legată de faptul că nu a fost afectată de migrațiune, dar pur și simplu vin grupurile mari de tineri care trec de vârsta 41-55 de ani în categoria de vârstă 56-70 de ani, iar migrația la această categorie de vârstă este ceva mai redusă, din acest motiv este o ușoară creștere.

Referind-u-se la cum au votat cetățenii Republicii Moldova la 11 iulie, expertul a declarat că prezența la vot a fost de 1 milion 478 de mii de alegători. Aproape că a fost bătut recordul istoric minim. Am înregistrat o prezență mai redusă doar în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020. Cea mai mică prezență a venit din țării. Am avut un milion 237 de mii de alegători, cu 150 de mii mai puțin față de parlamentarele precedente. Putem afirma că diaspora este cea care a salvat situația. Cetățenii din interiorul țării votează, de obicei, mai activ la parlamentare și mai pasiv la prezidențiale. Diaspora, de regulă, votează la prezidențiale mai activ, la parlamentare mai slab. Însă de data aceasta nu a fost întocmai așa. Diaspora a avut cea mai înaltă prezență față de toate scrutinele parlamentare precedente, doar la alegerile parlamentare din 2020, turul II au avut o prezență mai ridicată, iar cei din stânga Nistrului au avut același comportament, numărul lor nu s-a schimbat față de alte alegeri.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că la aceste alegeri parlamentare am avut o rată de participare de 60,7% a cetățenilor care în prezent se află pe teritoriul țării și că aceasta este cea mai slabă rată din istoria țării, cu excepția primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020. „Noi am crezut că de data aceasta activismul politic va fi ceva mai ridicat, însă cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă de pasivitate. Noi bănuim că cei care au stat acasă a fost electoratul de stânga. De regulă, electoratul de stânga era ceva mai mobilizat, cel de dreapta stătea acasă. De data aceasta am avut o mobilizare mai puternică a electoratului de dreapta și o pasivitate a electoratului de stânga”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Analizând comportamentul diasporei, economistul a menționat că cetățenii de peste hotare au avut o prezență fără precedent din istoria alegerilor parlamentare, 212 mii de votanți. Fiecare al patrulea cetățean care s-a aflat peste hotare a mers la votare. Precedentul record la alegerile parlamentare a fost stabilit  în 2014, de 73 de mii de votanți. Ponderea diasporei, în voturile exprimate, de data aceasta a fost cel mai mare  din istoria țării, cu excepția prezidențialelor din 2020. În 2019, 5% din toate voturile au fost date de către diasporă, care a decis soarta a 5 mandate de deputați. De data aceasta, 14,4% dintre voturi au fost date de către diasporă, ceea ce înseamnă că diaspora a decis soarta a aproape 15 mandate de deputat.

Comentând votul cetățenilor din stânga Nistrului, analistul economic a precizat că aceștia sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Cel puțin 4-5 mii dintre ei se declară parte a Republicii Moldova, merg singuri la alegeri și, de regulă, acordă un vot de dreapta, pro-european. Restul, care participă la votare, sunt încurajați de către anumite forțe politice. Cei mai mulți participanți din stânga Nistrului la alegerile parlamentare au fost înregistrați în 2019, 33 de mii de alegători. În general, acest număr de participanți oscilează în jur de 30 de mii. „Acești cetățeni au venit la ultimele alegeri într-o proporție tipică pentru alegerile parlamentare. Contribuția lor de 2% nu este una catastrofală pentru ca să fie mari discuții, ținând cont de faptul că sunt și ei cetățeni ai Republicii Moldova”, a comentat analistul.  

Explicând situația cu buletinele nevalabile, expertul a declarat că un record absolut al acestui tip de buletine a fost în 1994, când 5% dintre cetățenii care au mers la vot au stricat buletinele. Un alt record a fost în 2014 – 3%. La aceste alegeri, spune expertul, a fost cel mai mic număr de buletine declarate nevalabile și că statistica arată că atunci când câștigă dreapta, de regulă, numărul de buletine nevalabile este cu mult mai mic.

Despre rata de participare pe grupe de vârstă, Veaceslav Ioniță spune că în țară, cea mai mare rată de participare, o au persoanele mai sus de 56 de ani. 3 din 4 persoane în vârstă merg la secțiile de vot. Cât privește tinerii, rata lor este de 44%. Întotdeauna, mai slabă. Explicația expertului este că persoanele învârstă sunt dependente de stat, deoarece le acordă pensie și ei merg la vot pentru că viața lor este determinată de ce va face statul. Însă tinerii, votează solidarizându-se, iar mobilizarea este scăzută pentru că statul nu îi poate ajuta cu nimic și dacă ceva anume nu le place, ușor pleacă din țară. „În diasporă, situația este diametral opusă. Cei de la 56 de ani în sus au o prezență bună, cei de la 70 de ani nu vin practic deloc la votare. Cât privește tinerii, aceștia, peste hotare, au un grad e mobilizare foarte mare, merg să voteze cu speranța că în țară lucrurile se vor schimba. Cel în vârstă, care se află peste hotare, el știe că acasă nu se mai întoarce și nu mai are nici o treabă cu Republica Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s