Creșterea de aproape 40% a prețurilor la îngrășăminte în luna martie nu este un episod izolat. Este efectul direct al crizei energetice, unde scumpirea produselor petroliere a dus la scumpirea gazului, iar gazul este materia primă de bază pentru majoritatea îngrășămintelor. De aceea, ceea ce vedem astăzi pe bursele internaționale se transmite aproape automat în prețurile de import din Republica Moldova. Corelația este aproape perfectă, la fel ca în cazul carburanților.

În același timp, deja în februarie și martie avem o creștere medie de aproximativ 50% a prețurilor la îngrășăminte, cu un vârf clar în luna martie. Majoritatea tipurilor utilizate în agricultura noastră s-au scumpit, iar acest lucru pune bazele unei presiuni suplimentare asupra costurilor agricole în 2026.

Totuși, în acest moment, impactul direct asupra agricultorilor nu este încă atât de puternic. Explicația este una simplă și ține de structura importurilor. Aproximativ jumătate din îngrășăminte sunt importate în primul trimestru al anului, distribuite relativ uniform: câte circa 17% în ianuarie, februarie și martie. Ianuarie a venit cu prețuri bune, februarie cu creșteri moderate, iar doar martie a adus scumpirea bruscă. Cu alte cuvinte, doar o treime din necesarul anual a fost achiziționat la prețuri ridicate, ceea ce explică de ce, deocamdată, situația nu pare critică.

Experiența anilor 2022–2023 ne arată însă ce urmează atunci când prețurile rămân ridicate. În acei ani, valoarea importurilor a crescut la 70–75 milioane USD, aproape dublu față de nivelul obișnuit de circa 40 milioane USD. Dar acest lucru nu a însemnat consum mai mare, ci exact invers: s-au cumpărat cantități mai mici la prețuri mult mai mari. Rezultatul a fost o reducere a utilizării îngrășămintelor și, implicit, presiuni asupra producției agricole.

Dacă actualul context internațional se menține, atunci adevărata problemă abia urmează. În a doua jumătate a anului, Republica Moldova va importa îngrășăminte la prețurile deja majorate cu aproximativ 50% față de începutul anului. Într-un scenariu pesimist, agricultorii vor fi nevoiți să plătească suplimentar până la 1 miliard de lei.

Raportat la dimensiunea sectorului agricol, acest lucru înseamnă aproximativ 3% din valoarea totală a producției vegetale, estimată la 30–35 miliarde lei anual. Dar problema nu este procentul din venituri, ci faptul că aceste costuri vin direct din profit. În realitate, o astfel de creștere poate consuma o parte semnificativă sau chiar majoritatea profitului agricultorilor.

Astfel, agricultura din Republica Moldova se confruntă simultan cu două șocuri: creșterea accelerată a prețului la motorină și scumpirea îngrășămintelor. Primul afectează costurile imediate ale lucrărilor agricole, al doilea afectează direct productivitatea și rezultatul final al recoltei.

Pe termen scurt, situația este gestionabilă. Pe termen mediu, dacă prețurile se mențin ridicate, presiunea devine serioasă. Singura variabilă care poate compensa această creștere de costuri rămâne una clasică: un an agricol bun și prețuri favorabile la producția agricolă, așa cum s-a întâmplat în 2021.

În lipsa acestui scenariu, ne apropiem de o situație în care îngrășămintele nu doar că se scumpesc, dar ajung să erodeze direct rentabilitatea agriculturii. Iar aceasta este o criză care nu se vede imediat, dar care se va simți clar în toamnă, când vom trage linie.