În anul 2025, vânzările de mărfuri ale regiunii din Stânga Nistrului s-au prăbușit cu circa 40%, ajungând la doar 435 milioane USD – cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Nu mai vorbim despre stagnare sau ajustare ciclică, ci despre o contracție severă, structurală, care indică epuizarea modelului economic existent.

1. Dependenta critică de malul drept

Aproape jumătate (48,5%) din toate vânzările regiunii sunt absorbite de Republica Moldova – malul drept. Acesta nu este un detaliu statistic, ci axa de supraviețuire economică a regiunii. Fără această piață, volumul vânzărilor s-ar reduce instantaneu la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a economiei locale.

2. Spațiul românesc – peste 70% din cerere

Dacă adăugăm România (22,2%) la consumul malului drept, rezultă că peste 70% din mărfurile vândute de regiune sunt consumate în spațiul românesc. Este o realitate cu greutate istorică și economică: regiunea produce, dar nu pentru Est, ci pentru Vest, chiar dacă discursul politic spune altceva.

3. UE + Moldova = 86% din piață

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova absorb 86,1% din totalul vânzărilor regiunii. Aceasta este o cifră decisivă: piața reală a regiunii este una europeană, atât prin cerere, cât și prin reguli, standarde și canale comerciale. Orice narațiune despre „autosuficiență” sau „orientare estică” este contrazisă direct de date.

4. CSI – marginalizare aproape totală

Rusia este singura țară din CSI prezentă în TOP-10, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia atinge 6,2%. Practic, Estul a ieșit din ecuația economică a regiunii, rămânând mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

5. O economie care supraviețuiește, nu se dezvoltă

În forma actuală, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o fază de dezvoltare, ci de supraviețuire. Această supraviețuire este posibilă exclusiv datorită malului drept și țărilor UE, în special României. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia regiunii sub pragul critic.

Concluzie

Datele din 2025 arată clar că regiunea din Stânga Nistrului este economic integrată de facto în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, dar fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale acestei integrări. Această discrepanță explică adâncimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.