Invitat: Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS „Viitorul”
1. Starea economiei Republicii Moldova în 2025
– Creșterea economică de ~2,7% este prezentată oficial drept un succes, însă în realitate reprezintă doar o recuperare parțială după declinul provocat de război și crizele anterioare.
– Moldova este singura țară din regiune care nu a revenit încă la nivelul economic din 2021.
Analiză:
Creșterea este una statistică, nu structurală. Economia nu produce mai mult, ci doar recuperează pierderi. Lipsesc motoarele reale de dezvoltare: investițiile productive, reforma fiscală și stimularea capitalului privat.
2. Relația cu FMI și finanțarea bugetului
– Nu va exista un nou acord cu FMI în viitorul apropiat.
– Guvernul se bazează masiv pe finanțare europeană politică, nu pe finanțare condiționată economic.
– Datoria publică crește accelerat, iar o treime din împrumuturile noi sunt folosite doar pentru plata dobânzilor.
Analiză:
Aceasta este o derivă fiscală periculoasă. Fără disciplina impusă de FMI, politicile bugetare devin populiste, iar împrumuturile nu mai finanțează dezvoltarea, ci consumul curent.
3. Deficitul bugetar și cheltuielile statului
– Deficitul bugetar depășește pragul de siguranță (5%).
– Aproape 20% din cheltuielile bugetare nu sunt acoperite din venituri proprii.
– Investițiile sunt sacrificate în favoarea cheltuielilor curente.
Analiză:
Bugetul este nesustenabil pe termen mediu. Statul trăiește pe datorie, iar povara dobânzilor va sufoca orice tentativă de politică publică viitoare.
4. Educația – domeniu sacrificat
– Ponderea educației în buget a scăzut sub 15%.
– Profesorii devin o categorie profesională marginalizată.
– Tinerii nu mai intră în sistem, iar corpul didactic îmbătrânește.
Analiză:
Reducerea finanțării educației este o decizie anti-dezvoltare. Fără capital uman, orice discurs despre modernizare economică este pur decorativ.
5. Cazul judecătorilor și paradoxul salarial
– Statul afirmă oficial că un judecător nu poate trăi decent din salariu.
– În același timp, cere judecătorului să demonstreze că poate trăi decent din acel salariu.
Analiză:
Este un absurd economic și juridic. Statul transferă eșecul politicii salariale asupra individului, penalizând victimele propriilor decizii.
6. Criza demografică
– Moldova a atins un minim istoric al natalității, comparabil cu niveluri de acum 200 de ani.
– Mamele sunt penalizate la pensie pentru concediul de îngrijire a copilului.
Analiză:
Politicile actuale descurajează familia. Statul declară că vrea natalitate, dar aplică mecanisme care o penalizează economic.
7. Bursa de energie electrică
– Lansarea bursei de energie este un pas necesar și pozitiv.
– Moldova produce deja ~17% din energia consumată, dar are probleme de stocare și echilibrare.
Analiză:
Bursa aduce transparență și preț de referință, condiții esențiale pentru investiții. Este una dintre puținele decizii corecte din ultimii ani, dar insuficientă fără capacități mari de stocare.
8. Risipa alimentară în perioada sărbătorilor
– De sărbători se aruncă până la 1 miliard de lei în alimente.
– Moldova cheltuie ~40–50% din venitul familiei pe mâncare.
Analiză:
Risipa nu este doar o problemă morală, ci una economică și socială, într-o țară cu sărăcie ridicată și resurse limitate.
9. Audierea în dosarul „furtul miliardului”
– Veaceslav Ioniță a fost audiat ca martor sub jurământ.
– A subliniat că nu știe cine a furat miliardul, dar știe cine îl plătește: cetățenii.
Analiză:
După peste un deceniu, costul final al jafului depășește cu mult suma inițială, din cauza dobânzilor. Recuperarea integrală este improbabilă.
Veaceslav Ioniță 