Impactul noii Directive Europene privind accizele la tutun: dezechilibru și disproporționalitate pentru Republica Moldova

Veaceslav Ionita Analize

Context general:

Comisia Europeană propune revizuirea Directivei privind accizele la tutun, cu scopul de a reduce consumul de produse din tutun și a armoniza accizele la nivelul UE. Deși intenția urmărește obiective legitime de sănătate publică, propunerile actuale creează un dezechilibru major și o disproporționalitate în aplicare, afectând grav statele candidate cu venituri mici, precum Republica Moldova.

  1. Accize minime excesive și nerealiste pentru țări ca Moldova

Noua propunere prevede o creștere de la 90 EUR la 215 EUR per 1.000 de țigarete. Această dublare a accizei minime este considerată excesivă și imposibil de atins pe termen scurt de către Republica Moldova, fără a crea:

Tulburări majore pe piața internă;

Pierderi fiscale temporare prin scăderea consumului legal;

Reorientarea consumului către piața neagră.

➡️ Riscul major: Moldova nu va putea implementa la timp directiva, afectând procesul de aliniere la acquis-ul comunitar și compromițând parcursul de aderare la UE.

  1. Mecanismul de ajustare parțială prin paritatea puterii de cumpărare (PPP) este insuficient

Deși în proiectul noii directive se include un mecanism de ajustare pentru țările cu venituri mici (⅓ din acciză ajustată la PPP), acesta este insuficient și prea rigid pentru realitățile economice din Moldova.

🔧 Recomandare:
Aplicarea integrală a PPP pentru întregul nivel minim de acciză ar oferi o adaptare echitabilă și realistă pentru statele cu venituri mici și ar facilita tranziția fiscală.

  1. Creșterea riscului de contrabandă și comerț ilicit

Prin creșterea bruscă a prețurilor legale, se creează un ecart economic atractiv pentru rețelele de contrabandă. În Moldova:

Ponderea produselor ilicite a fost de 11,7% în 2023 și 9,8% în 2024;

Tutunul încălzit cu arome generează anual peste 560 milioane MDL în accize;

Interdicțiile și accizele mari fără adaptare cresc probabilitatea migrației spre produse ilegale.

➡️ Se subminează obiectivele de sănătate publică, iar statul pierde venituri considerabile.

  1. Mecanismul de indexare automată cu inflația este inadecvat pentru Moldova

Comisia propune indexarea accizelor cu rata generală a inflației (headline inflation). Însă Moldova a avut o inflație medie de 15,6% în ultimii 3 ani, ceea ce ar duce la:

Creșteri nesustenabile ale accizelor;

Instabilitate fiscală;

Distorsionarea pieței.

🔧 Recomandare:
Se propune utilizarea inflației de bază (core inflation), excluzând alimentele și energia, și introducerea unui plafon anual al creșterii accizei (ex. max. 5–7%).

  1. Lipsa unei abordări diferențiate pentru statele candidate

Directiva nu prevede tranziții diferențiate sau derogări temporare pentru țările aflate în proces de aderare. Acest lucru creează:

Inechitate între statele membre și cele candidate;

Dificultăți în aplicarea coerentă a politicilor fiscale;

Presiuni economice disproporționate asupra bugetului public.

➡️ Este necesară o abordare graduală și realistă, pentru a încuraja convergența, nu a o bloca.

Recomandări oficiale propuse de Republica Moldova către UE:

  1. Moderație în stabilirea accizei minime – Creșteri graduale, în funcție de nivelul de dezvoltare economică;
  2. Aplicarea completă a PPP în calculul accizei minime;
  3. Reformarea mecanismului de indexare a accizei, pe baza inflației de bază și cu un plafon anual;
  4. Derogări sau tranziții extinse pentru țările candidate, cu mecanisme clare de etapizare;
  5. Menținerea echilibrului între sănătate publică și fezabilitate economică, evitând alimentarea pieței ilicite.

Concluzie:

Revizuirea Directivei privind accizele la tutun este necesară și justificată din perspectiva sănătății publice. Însă pentru țări ca Republica Moldova, aplicarea actualei forme a directivei ar aduce mai multe riscuri decât beneficii: pierderi bugetare, migrare spre produse ilicite, pierderea controlului fiscal și compromiterea procesului de aderare.

O directivă echitabilă trebuie să reflecte realitățile economice ale tuturor statelor, inclusiv ale celor candidate. Moldova își reafirmă angajamentul de a se alinia la standardele UE, dar solicită o abordare etapizată, sustenabilă și adaptată contextului național.

Lasă un comentariu