Ultimele alegeri prezidențiale au arătat o participare surprinzător de ridicată: în turul II din 2024 rata a ajuns la 70,2%, față de doar 66,1% în 2020 și chiar 58,3% în turul I din același an. Desigur, există și o mobilizare civică reală – partidele, societatea civilă și campaniile din mass-media au stimulat implicarea cetățenilor. Însă cea mai mare parte a explicației este mai puțin spectaculoasă și ține de matematică și demografie.
Profilul alegătorului s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu.
- Eroziunea electoratului tânăr.
În grupa de 18–25 ani, numărul celor aflați în țară a scăzut cu -54% față de 2014 (de la 372 mii la 171 mii în 2025, pierdere de peste 200 mii persoane). La 26–35 ani scăderea este de -34,7% (de la 450 mii la 294 mii). Natalitatea scăzută și migrația masivă golesc aceste categorii. - Expansiunea electoratului vârstnic.
Categoria 66–75 ani a crescut cu +74,2%, de la 169 mii în 2014 la 294 mii în 2025, o creștere netă de +125 mii persoane. Acest segment are o disciplină de vot excepțională: în turul II din 2025, 87,6% dintre ei s-au prezentat la urne. - Diferențe de participare pe vârste.
Tinerii votează în proporție de 53–58%, ceea ce este rezonabil, dar incomparabil cu disciplinele de 80–88% ale celor de peste 65 de ani. - Rezultatul combinat.
Participarea generală crește pentru că scade ponderea tinerilor (cu participare mai modestă) și crește cea a vârstnicilor (cu participare aproape maximă). Astfel, chiar dacă există o mobilizare civică, factorul decisiv este schimbarea demografică a alegătorului.
În concluzie, rata înaltă de participare din 2024–2025 este rodul unui amestec: pe de o parte, un interes civic autentic, dar pe de altă parte – și mai ales – rezultatul inevitabil al transformării structurii populației, unde generațiile active și tinere se subțiază, iar cele vârstnice se consolidează.
Grafice
Veaceslav Ioniță 