Combinația de alb și roșu este menționată de mai multe ori în Biblie, iar deși mărțișorul nu provine din tradiția creștină, poporul nostru, în înțelepciunea sa, a ales aceste culori într-un mod remarcabil. Ele simbolizează frumusețea, dragostea, unitatea și, din perspectivă creștină, jertfa și purificarea.

Dragostea și Unitatea – Cântarea Cântărilor
În Cântarea Cântărilor 5:10, iubitul este descris astfel:
„Preaiubitul meu este alb și rumen, cel mai deosebit dintre zece mii.”
Aceasta este o imagine a frumuseții desăvârșite, a iubirii curate și a unității dintre cei ce se iubesc. Într-un sens mai profund, tradiția creștină a văzut în acest verset și o prefigurare a lui Hristos, Mirele sufletelor noastre.
Iertarea și Înnoirea – Isaia 1:18
Dumnezeu promite poporului Său:
„De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi; de vor fi roșii ca purpura, ca lâna albă le voi face.”
Aici, roșul reprezintă păcatul, dar și sângele Mântuitorului, care spală păcatele lumii. Albul simbolizează purificarea și înnoirea sufletului.
Jertfa și Viața Nouă
Roșul amintește de sângele lui Hristos vărsat pe cruce, iar albul de biruința învierii. Aceste două culori, prezente în firul mărțișorului, pot fi o reflectare simbolică a drumului omului credincios: de la păcat la iertare, de la jertfă la înviere, de la iarnă la primăvară.
Astfel, chiar dacă mărțișorul este o tradiție străveche, putem găsi în el o frumoasă lecție spirituală: viața, iubirea și înnoirea vin din împletirea dintre jertfă și har, dintre luptă și biruință, dintre roșu și alb.
Să ne bucurăm de primăvară cu inima curată și cu speranța reînnoită! 🌿✨
